---

Omagiu adus familiei Iacobson - Ana Iacobson, prima directoare a Şcolii Centrale, vizita la Bărbuleţu

Începuturile învățământului de stat pentru ”demoazelele” din Țara Românească datează din 19 martie 1851, când domnitorul Barbu Știrbei a semnat decretul de înființare a Pensionatului Domnesc. Prima Directoare a școlii a fost ANA IACOBSON.
Născută în anul 1798, în orașul Nicolaiev, din guvernământul Kerson, teritoriu ce se afla în acea perioadă în componența Rusiei, Ana Karpoff a avut parte de o educație aleasă, fiind vorbitoare de limba franceză. Din păcate, nu știa foarte bine limba română.
S-a căsătorit, în anul 1837, cu Arnold von Iacobson, cu care a avut șapte copii: trei băieţi şi patru fete (Ecaterina, Olga, Maria şi Sofia), în timp ce băieţii (Victor, Vladimir, Alexandru) au îmbrățișat cariera diplomatică.
Arnold von Iacobson a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Societăţii de Agricultură, a ajutat la înființarea unei ferme model în Pantelimon şi a unei şcoli, unde a susținut cursurile de agricultură şi silvicultură.
Ascensiunea politică a soțului primei directoare a școlii este una remarcabilă, acesta fiind adjutantul generalului rus Pavel Kisseleff, cât și aghiotant al domnitorului Alexandru D. Ghica, între anii 1839-1841. În anul 1848, colonelul Arnold von Iacobson, a devenit aghiotantul domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848); totodată, era prieten cu Barbu Știrbei, un domnitor mason, ambii fiind apropiați de Rusia, colonelul Iacobson aflându-se printre aghiotanții săi de încredere. Acest fapt a constituit un motiv în plus de a-i încredința conducerea ”Pensionatului Domnesc de Demoazele” soției sale, Ana von Iacobson.
Pentru a se putea deschide școala mai repede, Ana Iacobson, a adus cu ea, pe lângă sume mari de bani, personal calificat și material didactic.
Directoarea Ana Iacobson considera că scopul principal al educației unei tinere ”era DESĂVÂRȘIREA MORALĂ”, ea fiind influențată de cercurile politice și culturale franceze, cu precădere de ideile lui Rousseau și ale masonilor francezi.
În perioada când școala a fost condusă de Ana Iacobson, bursele, adică ”stipendiile nu se acordau meritului individual al copiilor, ci pentru serviciile publice ale părinților lor¹”. În ”Adresa nr. 129” din 26 ianuarie 1853 a Eforiei Școalelor se menționa: ”organizarea școalei, a vieții de internat ca și a învățăturii e opera d-nei Iacobson. Ea face propunerile, ea prezintă programul, ea alege profesorii. Eforia dă numai aprobarea, supunându-i după aceea la un examen (…)” ²
În anul 1857, Ana Iacobson a demisionat, având în vedere, cel mai probabil, noua situație politică, prin plecarea domnitorului Barbu Știrbei.
În urma căsătoriei, din anul 1837, Arnold von Iacobson a fost împroprietărit cu o moșie în zona Bărbulețu-Râu Alb, din județul Dâmbovița.
Ultimul moștenitor al familiei de origine daneză, Alexandru Iacobson, a avut amabilitatea de a permite elevilor și profesorilor C.N. ”Școala Centrală” din București (Irimia Mirela Luminița, Vartolomei Ada, Petre Mihai, Mateescu Mirela Sorina) să viziteze Conacul de la Bărbulețu, în data de 14 martie 2023.
Deși o casă privată, conacul Iacobson rămâne un monument de arhitectură veritabil de secol XIX, o casă boierească cum rar se mai poate vizita azi în România. Lângă casa familiei se află cimitirul satului, în care își dorm somnul de veci întemeietorul familiei, Arnold von Iacobson, decedat în anul 1875 și unul dintre nepoți, Grigore Iacobson, decedat în anul 1927, placa funerară fiind chiar lângă biserica pe care familia a ctitorit-o și a cărei pictură imită albastrul de Voroneț.
Directoarea școlii, ANA IACOBSON, a decedat în anul 1878 și este înmormântată la cimitirul Bellu din București. Aducem și pe această cale mulțumirile noastre, stră-strănepotului Anei Iacobson, domnul Alexandru Iacobson, fără de care nu am fi putut pătrunde în universul familial al celei care a fost deschizătoare de drum pentru luminarea fetelor de boieri, militari, mici întreprinzători din Țara Românească, începând cu toamna anului 1852. MII DE MULȚUMIRI, DOMNULE ALEXANDRU IACOBSON !!!!
Prof. Mirela Sorina Mateescu

---